Se lasa linistea deplina

si stele pe cer apar,

iar mortii vii privesc spre luna

si cimitirele tresar.

Alearga umbrele straine

spre paradisu-ntunecat

si sufletele alterate

in vise vechi s-au inecat.

fericire

Se spune ca fericirea e relativa. Si oare nu e adevarat? Cum poti atinge fericirea deplina? Cum poti zambi din adancul inimii? Nu e asta un semn de egoism? De cand ne nastem suntem invatati ca noi,la fel ca orice alt om,avem dreptul la fericire deplina si ca trebuie sa luptam pt ea.De asemenea suntem invatati sa daruim,sa fim buni,sa-i ajutam pe cei din jur. Crestem si invatam ca facand asta renuntam uneori la fericirea noastra. Societatea , parintii si prietenii,toti cei care ne spuneau ca trebuie sa luptam pt fericirea nostra incep sa se contrazica spunandu-ne ca uneori trebuie sa renunti la fericirea ta pentru fericirea altuia.Dar de ce sa faci asta cand ai invatat ca totul ti se cuvine?

Stau si ma gandesc…oare de cate ori am furat fericirea altora si am omorat suflete in drumul nostru spre fericire?Oare de cate ori am calcat in picioare dorintele unor oameni nevinovati pentru a ne atinge visele… Si oare cum putem fi fericiti cand in spatele zambetului nostru se ascund mii de lacrimi amare? Raspunsul e simplu,insa greu de acceptat: odata cu copilaria ne-am pierdut si inocenta,puritatea,bunatatea. Am devenit egoisti,am invatat ca totul ni se cuvine,am inceput sa strivim vise si inocente pentru a fi fericiti…

si parca imi e dor de tine uneori...

si parca imi e dor de tine uneori

cand nori se strang pe cer s-ascunda luna

cand ratacesc pe strazile momentelor de ieri

cand norii negri anunta iar furtuna

si parca imi e dor de tine uneori

cand ploia-mi spala inima de vise

cand portile-amintirilor sunt redeschise

cand o chitara canta povestea sufletului meu

si parca imi e dor de tine uneori

cand marea imi vorbeste de iubire

cand soarele se naste din campie

cand frunze ruginite par ca mor

realizare

Tu m-ai invata sa privesc viata in culori si apoi mi-ai aratat ca nu se merita.Tu m-ai invata sa sper si apoi mi-ai aratat ca e in zadar.Tu m-ai invatat sa fiu mai buna si apoi m-ai transformat in rau.Tu m-ai invata sa fiu curata si apoi m-ai aruncat in gunoi.Tu m-ai invatat sa cred in bine ca apoi sa imi distrugi fericirea,speranta si tot ce aveam mai bun.Iti multumesc tara imputita condusa de cretini.

vine vine primavara....

ms boo ca mi-ai amintit;))

dor de inocenta si Craciun...

Zicea Chirila intr-o mel ca "Progresam si uitam sa fim fericiti".Desi mi se pare o melodie geniala,la inceput nu prea intelegeam la ce se refera.Pana la Urma compul si netul,masina de spalat haine si vase,telefonul mobil si altele ne usureaza munca de zi cu zi si ne ofera mai mult timp sa fim fericiti.Problema e ca aceste inventii care ar trebui sa ne faca mai fericiti incep sa ne ocupe tot timpul fara ca macar sa realizam.

E decembrie,se apropie Craciunul.Candva asta ma bucura.Mi-aduc aminte de vremea cand eram copil[nu ca acum n-as mai fi..pana la urma spuneam acum cateva zile ca am 18 ani si refuz sa ma maturizez].Aveam un obicei al meu,special,pt seara de 24 decembrie.De indata ce se insera plecam cu bunicul in parc unde stateam,ascultam colinde si ma jucam in zapada timp de 2-3 ore.Cand ma intorceam acasa eram surprinsa dar si putin indignata ca nici de data asta nu l-am vazut pe Mos Craciun care tocmai trecuse cu bradul si cadourile[parinti inventivi...sa nu mai intrebati de unde am atata imaginatie...am de unde sa o mostenesc:))] apoi plecam la colindat in familie.Tata conducea,eu colindam.Uneori venea cu noi si mama...cand nu era prea obosita de munca pe care abia o terminase.Mi-aduc aminte de mirosul specific de brad si portocala ce se imprastia in toata casa odata cu impodobirea bradului.

E decembrie,e frig si-astept sa ninga.Astept sa simt miros de brad si portocala pe strazi.Astept sa vad copii fericiti jucandu-se in zapada...dar inainte de asta astept zapada.Astept sa ma invadeze din nou amintirile din copilarie,sa ma uit la un album cu poze si saplang involuntar.Astept sa fie frig,sa ma strang sub patura cu o cana de ceai cald/cioco calda si sa ma uit la un film prost despre Craciun la tv.Astept sansa sa fiu copil din nou si sa desfac entuziasmata cadourile aduse de Mosul pe care probabil eu le voi impacheta ca in fiecare an doar de dragul de avea cadouri sub brad;))

Mi-e dor sa fiu copil.Mi-e dor de Mos Craciun